Idei marturii 2013

Traditiile asa cum sunt explicate de Dictionarul explicativ al limbii romane, reprezinta un “ansamblu de obiceiuri, credinte, cunostinte, datini , mostenite si transmise din generatie în generatie, constituind o trăsătură specifică a unui popor sau a unui grup social.”

Traditiile de nunta reprezinta, inca, in unele zone rurale, unicitatatea si autenticitatea poporului roman. Din pacate aceasta unicitate incepe sa-si piarda din valoarea sa universala si culturala, odata cu patrunderea modernitatii tot mai adanc in vatra satului.

In zona urbana din Romania, traditiile se schimba la fel ca si la sate, in functie de zona folclorica  si geografica in care se afla fiecare oras. Traditiile pot primi si influente de origine religioasa in cazul in care in acele regiuni sunt majoritari, ortodocsii, romano catolicii, greco catolici sau alte religii.Traditiile obiceiurile de nunta au imprumutat multe elemente si din traditia altor popoare vecine sau pur si simplu s-au preferat adoptarea sau adaptarea unor obiceiuri de tip”american” care pot condimenta petrecerea de nunta.

La inceputuri

La inceputul vremurilor,nuntile erau doar niste conventii care asigurau si delimitau statutul ierarhic al celor care se casatoreau. Prin aceste conventii, casatoriile din acea vreme reprezentau si un fel tratat de pace intre familiile regale care se luptau pentru dominatie, soarta natiunilor depindea de multe ori de reusita casatoriei, urmasii acestora reprezentand un element de baza  necesar pentru familiile regale.

Modernitate

In zilele moderne, casatoria reprezinta cel mai solemn legamant dintre doua persoane, care prin dorinta lor comuna hotarasc sa-si petreaca existenta impreuna. Acest legamant se ridica deasupra diferentelor religioase, etnice, sau rasiale. In aproape toate culturile ceremonia casatoriei se termina cu un sarut, acel moment magic al sarutului dintre mireasa si mire semnificand unirea dintre cele doua suflete.

Obicieurile de nunta vor valsa mereu intre traditie si modernitate,nuntile care se doresc clasice,  vor avea mereu  acele elemente care nu vor lipsi niciodata, ca de exemplu dansul miresei sau spartul veselei, elemente obligatorii. Dansul miresei element traditional de nunta, am putea spune ca si-a pierdut din semnificatie, sau mai bine zis s-a transformat. Semnificatia dansului miresei era aceea ca, toti cei care dansau cu mireasa trebuiau sa puna un cadou sau bani intr-un cos amenajat special pentru acest eveniment, iar la sfarsitul noptii cadourile sau banii stransi reveneau casatoritilor. Acum, aceasta traditie se pastreaza si respecta in putine zone, fiind inlocuita cu “datu”plicului, banii sau cum se mai spune “ cadouluipentru miri, la sfarsitul petrecerii de nunta. Exista si alte derivate ale obiceiurilor, cum ar fi furatul unui pantof al miresei, ce va fi recuperat cu bani seriosi de catre nas.

Obiceiuri

Obiceiul “spartul veselei” difera de la zona la zona, dar dupa cum se stie din batrani “ cioburile aduc noroc”.  In unele zone, obiceiul de nunta cere ca cioburile unui pahar spart, sunt adunate de miri, ca semn la impartirii greutatilor vietii si al solidaritatii dintre cei doi. In alte locuri, se sparge un vas de portelan plin cu bani, iar dupa ce se sparge se danseaza peste cioburi si bani.

Rochia, valul si aruncatul petalelor

Rochia alba de mireasa, voalul si aruncarea petalelor de trandafiri, sunt simboluri ale curateniei si  neprihanirii miresei. Traditia  spune ca mireasa nu trebuie sa contribuie la crearea sau decorarea rochiei de mireasa iar mirele nu trebuie sa isi vada mireasa imbracata in rochia alba decat in fata altarului, pentru a avea noroc. El va avea un noroc si mai mare daca nu se uita la rochie nici in momentul in care paseste alaturi de aleasa sa catre altar. Voalul nu se prinde in par decat in ziua nuntii, oprind duhurile rele, boabele de orez aruncate la iesirea din biserica simbolizeaza belsugul familiei si fertilitate. In unele zone boabele de orez sunt inlocuite cu boabe de grau, dulciuri sau nuci.

Un lat obicei nelipsit de la aproape nici o nunta este aruncatul buchetului de mireasa, buchet care o data prins desemneaza si urmatoare fata care se casatoreste. Acest obicei are si un corespndent masculin, acela al aruncatului jartierei miresei, jartiera care simbolizeaza misterul si virginitatea, este luata de catre mire si aruncata in directia tinerilor necasatoriti, iar cel care o va prinde va urma la insuratoare.  La evrei se spune ca aceasta jartiera simbolizeaza dragostea, fidelitatea si puritatea si trebuie obligatoriu sa fie albastra sau alba.

Trecerea pragului

Un obicei de nunta regasit in multe tari din lume, este acela al trecerii pragului de catre mire cu mireasa in brate, gest  care are la baza credinta ca spiritele rele sunt astfel indepartate si noua familie nu mai este tulburata de spirite. In unele locuri prin aceasta trecere a pragului cu mireasa in brate, se pacalesc spiritele rele, acestea crezand ca a trecut pragul o singura persoana.

Iar printre obiceiurile aparute mai nou la noi, este si  acela al legarii conservelor sau a altor obiecte la spatele masinii, pentru a produce cat mai mult zgomot si astfel duhurile rele sa fie indepartate  din urma mirilor. Acest obicei are si un corespondent mai arhaic pe meleaguri mioritice, la caleasca mirilor se pun clopotei care indeparteaza spiritele rele din noua familie.

Fie ca e vorba de traditii vechi au mai noi, legamantul dintre cele doua persoane care si-au jurat credinta si respect reciproc, reprezinta temelia oricarui camin.